lăibărică
Romanian
Etymology
From laibăr + -ică.
Noun
lăibărică f (plural lăibărici)
- Diminutive of laibăr
Declension
Declension of lăibărică
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) lăibărică | lăibărica | (niște) lăibărici | lăibăricile |
genitive/dative | (unei) lăibărici | lăibăricii | (unor) lăibărici | lăibăricilor |
vocative | lăibărică, lăibărico | lăibăricilor |
References
- lăibărică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN