leaț
Romanian
Etymology
From Hungarian léc
Noun
leaț n (plural leațuri)
- lath
Declension
Declension of leaț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) leaț | leațul | (niște) leațuri | leațurile |
genitive/dative | (unui) leaț | leațului | (unor) leațuri | leațurilor |
vocative | leațule | leațurilor |