altângic
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish [script needed] (altıncık).
Noun
altângic n (plural altângicuri)
- monks cress (Tropaeolum majus)
Declension
Declension of altângic
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) altângic | altângicul | (niște) altângicuri | altângicurile |
genitive/dative | (unui) altângic | altângicului | (unor) altângicuri | altângicurilor |
vocative | altângicule | altângicurilor |
References
- altângic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN