jirbiuță
Romanian
Etymology
From jirebie + -uță.
Noun
jirbiuță f (plural jirbiuțe)
- Diminutive of jirebie
Declension
Declension of jirbiuță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) jirbiuță | jirbiuța | (niște) jirbiuțe | jirbiuțele |
genitive/dative | (unei) jirbiuțe | jirbiuței | (unor) jirbiuțe | jirbiuțelor |
vocative | jirbiuță, jirbiuțo | jirbiuțelor |
References
- jirbiuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN