izosteră
Romanian
Etymology
Borrowed from French isostère.
Noun
izosteră f (plural izostere)
- isostere
Declension
Declension of izosteră
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) izosteră | izostera | (niște) izostere | izosterele |
genitive/dative | (unei) izostere | izosterei | (unor) izostere | izosterelor |
vocative | izosteră, izostero | izosterelor |
References
- izosteră in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN