izbutire
Romanian
Etymology
izbuti + -re
Noun
izbutire f (uncountable)
- success
Declension
declension of izbutire (singular only)
singular | ||
---|---|---|
f gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (o) izbutire | izbutirea |
genitive/dative | (unei) izbutire | izbutirei |
vocative | izbutire, izbutireo |