izbuc
Romanian
Etymology
Unknown.
Noun
izbuc n (plural izbucuri)
- intermittent spring
Declension
Declension of izbuc
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) izbuc | izbucul | (niște) izbucuri | izbucurile |
genitive/dative | (unui) izbuc | izbucului | (unor) izbucuri | izbucurilor |
vocative | izbucule | izbucurilor |