iute
Italian
Noun
iute f
- plural of iuta
Latin
Participle
iūte
- vocative masculine singular of iūtus
Romanian
Etymology
From Proto-Slavic *ľutъ.
Pronunciation
- IPA(key): /ˈju.te/
Adjective
iute m or f or n (plural iuți)
- fast (occurring or happening within a short time)
- swift, lively, deft
- hot, spicy (provoking a burning sensation)
Declension
declension of iute
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | iute | iute | iuți | iuți | ||
| definite | iutele | iutea | iuții | iuțile | |||
| genitive/ dative | indefinite | iute | iuți | iuți | iuți | ||
| definite | iutelui | iuții | iuților | iuților | |||
Synonyms
- (fast): repede
- (spicy): picant
Derived terms
- ardei iute
See also
- sprinten