isteciune
Romanian
Etymology
From isteț + -ciune.
Noun
isteciune f (plural isteciuni)
- cleverness
Declension
Declension of isteciune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) isteciune | isteciunea | (niște) isteciuni | isteciunile |
genitive/dative | (unei) isteciuni | isteciunii | (unor) isteciuni | isteciunilor |
vocative | isteciune, isteciuneo | isteciunilor |