interzice
Romanian
Etymology
inter- + zice, after French interdire, Latin interdicere.
Pronunciation
- IPA(key): /in.terˈzi.t͡ʃe/
Verb
a interzice (third-person singular present interzice, past participle interzis) 3rd conj.
- to prohibit, to ban, to forbid
Conjugation
conjugation of interzice (third conjugation, past participle in -s)
| infinitive | a interzice | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | interzicând | ||||||
| past participle | interzis | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | interzic | interzici | interzice | interzicem | interziceți | interzic | |
| imperfect | interziceam | interziceai | interzicea | interziceam | interziceați | interziceau | |
| simple perfect | interzisei | interziseși | interzise | interziserăm | interziserăți | interziseră | |
| pluperfect | interzisesem | interziseseși | interzisese | interziseserăm | interziseserăți | interziseseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să interzic | să interzici | să interzică | să interzicem | să interziceți | să interzică | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | interzi | interziceți | |||||
| negative | nu interzice | nu interziceți | |||||