interveni
See also: intervení
Ido
Noun
interveni
- plural of interveno
Latin
Verb
intervēnī
- first-person singular perfect active indicative of interveniō
Romanian
Etymology
Borrowed from French intervenir, Latin intervenīre, present active infinitive of interveniō (“intervene”).
Pronunciation
- IPA(key): [in.ter.veˈni]
Verb
a interveni (third-person singular present intervine, past participle intervenit) 4th conj.
- (intransitive) to intervene
- to interfere
- to come between
- to butt in
Conjugation
conjugation of interveni (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a interveni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | intervenind | ||||||
| past participle | intervenit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | intervin | intervii | intervine | intervenim | interveniți | intervin | |
| imperfect | interveneam | interveneai | intervenea | interveneam | interveneați | interveneau | |
| simple perfect | intervenii | interveniși | interveni | intervenirăm | intervenirăți | interveniră | |
| pluperfect | intervenisem | interveniseși | intervenise | interveniserăm | interveniserăți | interveniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să intervin | să intervii | să intervină | să intervenim | să interveniți | să intervină | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | intervino | interveniți | |||||
| negative | nu interveni | nu interveniți | |||||
Synonyms
- (butt in): se amesteca