iluziona
Romanian
Etymology
From French illusionner
Verb
a iluziona (third-person singular present iluzionează, past participle iluzionat) 1st conj.
- to delude
Conjugation
conjugation of iluziona (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a iluziona | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | iluzionând | ||||||
| past participle | iluzionat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | iluzionez | iluzionezi | iluzionează | iluzionăm | iluzionați | iluzionează | |
| imperfect | iluzionam | iluzionai | iluziona | iluzionam | iluzionați | iluzionau | |
| simple perfect | iluzionai | iluzionași | iluzionă | iluzionarăm | iluzionarăți | iluzionară | |
| pluperfect | iluzionasem | iluzionaseși | iluzionase | iluzionaserăm | iluzionaserăți | iluzionaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să iluzionez | să iluzionezi | să iluzioneze | să iluzionăm | să iluzionați | să iluzioneze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | iluzionează | iluzionați | |||||
| negative | nu iluziona | nu iluzionați | |||||