ibovnic
Romanian
Etymology
From Proto-Slavic *ľubovьnikъ
Noun
ibovnic m (plural ibovnici)
- (familiar) lover
Declension
Declension of ibovnic
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) ibovnic | ibovnicul | (niște) ibovnici | ibovnicii |
genitive/dative | (unui) ibovnic | ibovnicului | (unor) ibovnici | ibovnicilor |
vocative | ibovnicule | ibovnicilor |