iamac
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish ياماق (yamak).
Noun
iamac m (plural iamaci)
- (dated) apprentice
Declension
Declension of iamac
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) iamac | iamacul | (niște) iamaci | iamacii |
genitive/dative | (unui) iamac | iamacului | (unor) iamaci | iamacilor |
vocative | iamacule | iamacilor |