hărcăti
Romanian
Verb
a hărcăti (third-person singular present hărcătește, past participle hărcătit) 4th conj.
- to Alternative form of hărhăti
Conjugation
conjugation of hărcăti (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a hărcăti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | hărcătind | ||||||
past participle | hărcătit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | hărcătesc | hărcătești | hărcătește | hărcătim | hărcătiți | hărcătesc | |
imperfect | hărcăteam | hărcăteai | hărcătea | hărcăteam | hărcăteați | hărcăteau | |
simple perfect | hărcătii | hărcătiși | hărcăti | hărcătirăm | hărcătirăți | hărcătiră | |
pluperfect | hărcătisem | hărcătiseși | hărcătise | hărcătiserăm | hărcătiserăți | hărcătiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să hărcătesc | să hărcătești | să hărcătească | să hărcătim | să hărcătiți | să hărcătească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | hărcătește | hărcătiți | |||||
negative | nu hărcăti | nu hărcătiți |