hămesi
Romanian
Etymology
Substratum word, perhaps derived from something such as a Dacian *hied-, from Proto-Indo-European *h₁ed- (“to eat”), term akin to Albanian hamës, or derived from it.
Pronunciation
- IPA(key): [həmesi]
Verb
a hămesi (third-person singular present hămesește, past participle hămesit) 4th conj.
- To starve.
Conjugation
conjugation of hămesi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a hămesi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | hămesind | ||||||
| past participle | hămesit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | hămesesc | hămesești | hămesește | hămesim | hămesiți | hămesesc | |
| imperfect | hămeseam | hămeseai | hămesea | hămeseam | hămeseați | hămeseau | |
| simple perfect | hămesii | hămesiși | hămesi | hămesirăm | hămesirăți | hămesiră | |
| pluperfect | hămesisem | hămesiseși | hămesise | hămesiserăm | hămesiserăți | hămesiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să hămesesc | să hămesești | să hămesească | să hămesim | să hămesiți | să hămesească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | hămesește | hămesiți | |||||
| negative | nu hămesi | nu hămesiți | |||||