hălălăire
Romanian
Etymology
From hălălăi + -re.
Noun
hălălăire f (plural hălălăiri)
- the noise of many people speaking at the same time
Declension
Declension of hălălăire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) hălălăire | hălălăirea | (niște) hălălăiri | hălălăirile |
genitive/dative | (unei) hălălăiri | hălălăirii | (unor) hălălăiri | hălălăirilor |
vocative | hălălăire, hălălăireo | hălălăirilor |
References
- hălălăire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN