hârțui
Romanian
Verb
a hârțui (third-person singular present hârțuiește, past participle hârțuit) 4th conj.
- Alternative form of hărțui
Conjugation
conjugation of hârțui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a hârțui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | hârțuind | ||||||
| past participle | hârțuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | hârțuiesc | hârțuiești | hârțuiește | hârțuim | hârțuiți | hârțuiesc | |
| imperfect | hârțuiam | hârțuiai | hârțuia | hârțuiam | hârțuiați | hârțuiau | |
| simple perfect | hârțuii | hârțuiși | hârțui | hârțuirăm | hârțuirăți | hârțuiră | |
| pluperfect | hârțuisem | hârțuiseși | hârțuise | hârțuiserăm | hârțuiserăți | hârțuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să hârțuiesc | să hârțuiești | să hârțuiască | să hârțuim | să hârțuiți | să hârțuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | hârțuiește | hârțuiți | |||||
| negative | nu hârțui | nu hârțuiți | |||||