hronicar
Romanian
Etymology
hronic + -ar
Noun
hronicar m (plural hronicari)
- chronicler
Declension
Declension of hronicar
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) hronicar | hronicarul | (niște) hronicari | hronicarii |
genitive/dative | (unui) hronicar | hronicarului | (unor) hronicari | hronicarilor |
vocative | hronicarule | hronicarilor |