harmr
Old Norse
Noun
harmr m
- Sorrow, grief.
- Wound.
Declension
declension of harmr
m-s1 | singular | plural | ||
---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | |
nominative | harmr | harmrinn | harmar | harmarnir |
accusative | harm | harminn | harma | harmana |
dative | harmi | harminum | hörmum | hörmunum |
genitive | harms | harmsins | harma | harmanna |