gărduț
Romanian
Etymology
gard + -uț.
Noun
gărduț n (plural gărduțuri)
- Diminutive of gard
Declension
Declension of gărduț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) gărduț | gărduțul | (niște) gărduțuri | gărduțurile |
genitive/dative | (unui) gărduț | gărduțului | (unor) gărduțuri | gărduțurilor |
vocative | gărduțule | gărduțurilor |