gâlcuță
Romanian
Etymology
From gâlcă + -uță.
Noun
gâlcuță f (plural gâlcuțe)
- Diminutive of gâlcă
Declension
Declension of gâlcuță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) gâlcuță | gâlcuța | (niște) gâlcuțe | gâlcuțele |
genitive/dative | (unei) gâlcuțe | gâlcuței | (unor) gâlcuțe | gâlcuțelor |
vocative | gâlcuță, gâlcuțo | gâlcuțelor |
References
- gâlcuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN