gustărit
Romanian
Etymology
Past participle of gustări.
Noun
gustărit n (plural gustărituri)
- tasting
Declension
Declension of gustărit
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) gustărit | gustăritul | (niște) gustărituri | gustăriturile |
genitive/dative | (unui) gustărit | gustăritului | (unor) gustărituri | gustăriturilor |
vocative | gustăritule | gustăriturilor |
Verb
gustărit (past participle of gustări)
- past participle of gustări
References
- gustărit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN