gurmir
Romanian
Etymology
Unknown.
Noun
gurmir n (plural gurmire)
- plateau, tableland
Declension
Declension of gurmir
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) gurmir | gurmirul | (niște) gurmire | gurmirele |
genitive/dative | (unui) gurmir | gurmirului | (unor) gurmire | gurmirelor |
vocative | gurmirule | gurmirelor |
References
- gurmir in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN