grădinări
See also: grădinari
Romanian
Etymology
Derived from grădinar.
Pronunciation
- IPA(key): /ɡrə.di.nəˈri/
Verb
a grădinări (third-person singular present grădinărește, past participle grădinării) 4th conj.
- (rare) to garden
Conjugation
conjugation of grădinări (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a grădinări | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | grădinărind | ||||||
past participle | grădinărit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | grădinăresc | grădinărești | grădinărește | grădinărim | grădinăriți | grădinăresc | |
imperfect | grădinăream | grădinăreai | grădinărea | grădinăream | grădinăreați | grădinăreau | |
simple perfect | grădinării | grădinăriși | grădinări | grădinărirăm | grădinărirăți | grădinăriră | |
pluperfect | grădinărisem | grădinăriseși | grădinărise | grădinăriserăm | grădinăriserăți | grădinăriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să grădinăresc | să grădinărești | să grădinărească | să grădinărim | să grădinăriți | să grădinărească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | grădinărește | grădinăriți | |||||
negative | nu grădinări | nu grădinăriți |
Derived terms
- grădinărire
- grădinărit
Related terms
- grădinar
- grădină
- grădinăriță, grădinăreasă
References
- grădinări in DEX online - Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)