gropnicer
Romanian
Etymology
From gropniță + -er.
Noun
gropnicer m (plural gropniceri)
- gravedigger, sexton
Declension
Declension of gropnicer
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) gropnicer | gropnicerul | (niște) gropniceri | gropnicerii |
genitive/dative | (unui) gropnicer | gropnicerului | (unor) gropniceri | gropnicerilor |
vocative | gropnicerule | gropnicerilor |
References
- gropnicer in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN