greșeluță
Romanian
Etymology
From greșeală + -uță.
Noun
greșeluță f (plural greșeluțe)
- Diminutive of greșeală
Declension
Declension of greșeluță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) greșeluță | greșeluța | (niște) greșeluțe | greșeluțele |
genitive/dative | (unei) greșeluțe | greșeluței | (unor) greșeluțe | greșeluțelor |
vocative | greșeluță, greșeluțo | greșeluțelor |
References
- greșeluță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN