glotă
Romanian
Etymology
From French glotte
Noun
glotă f (plural glote)
- glottis
Declension
Declension of glotă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) glotă | glota | (niște) glote | glotele |
genitive/dative | (unei) glote | glotei | (unor) glote | glotelor |
vocative | glotă, gloto | glotelor |