aiurare
Romanian
Etymology
aiura + -re
Noun
aiurare f (plural aiurări)
- delirium
Declension
Declension of aiurare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) aiurare | aiurarea | (niște) aiurări | aiurările |
genitive/dative | (unei) aiurări | aiurării | (unor) aiurări | aiurărilor |
vocative | aiurare, aiurareo | aiurărilor |