furătură
Romanian
Etymology
fura + -ătură
Noun
furătură f (plural furături)
- theft
Declension
Declension of furătură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) furătură | furătura | (niște) furături | furăturile |
genitive/dative | (unei) furături | furăturii | (unor) furături | furăturilor |
vocative | furătură, furăturo | furăturilor |