furăciune
Romanian
Etymology
fura + -ăciune
Noun
furăciune f (plural furăciuni)
- (slang) theft
Declension
Declension of furăciune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) furăciune | furăciunea | (niște) furăciuni | furăciunile |
genitive/dative | (unei) furăciuni | furăciunii | (unor) furăciuni | furăciunilor |
vocative | furăciune, furăciuneo | furăciunilor |