furcușoară
Romanian
Etymology
From furcă + -ușoară.
Noun
furcușoară f (uncountable)
- Diminutive of furcă
Declension
declension of furcușoară (singular only)
singular | ||
---|---|---|
f gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (o) furcușoară | furcușoara |
genitive/dative | (unei) furcușoare | furcușoarei |
vocative | furcușoară, furcușoaro |