foșcăi
Romanian
Verb
a foșcăi (third-person singular present foșcăiește, past participle foșcăit) 4th conj.
- Alternative form of fojgăi
Conjugation
conjugation of foșcăi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a foșcăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | foșcăind | ||||||
past participle | foșcăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | foșcăiesc | foșcăiești | foșcăiește | foșcăim | foșcăiți | foșcăiesc | |
imperfect | foșcăiam | foșcăiai | foșcăia | foșcăiam | foșcăiați | foșcăiau | |
simple perfect | foșcăii | foșcăiși | foșcăi | foșcăirăm | foșcăirăți | foșcăiră | |
pluperfect | foșcăisem | foșcăiseși | foșcăise | foșcăiserăm | foșcăiserăți | foșcăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să foșcăiesc | să foșcăiești | să foșcăiască | să foșcăim | să foșcăiți | să foșcăiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | foșcăiește | foșcăiți | |||||
negative | nu foșcăi | nu foșcăiți |