agă
Romanian
Etymology
From Ottoman Turkish آغا (ağa)
Noun
agă m (plural agi)
- (historical) Ottoman army officer
- (historical) police chief
Declension
Declension of agă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) agă | agăul | (niște) agăi | agăii |
genitive/dative | (unui) agă | agăului | (unor) agăi | agăilor |
vocative | agăule | agăilor |