firușor
Romanian
Etymology
From fir + -ușor.
Noun
firușor m (plural firușori)
- Diminutive of fir
Declension
Declension of firușor
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) firușor | firușorul | (niște) firușori | firușorii |
genitive/dative | (unui) firușor | firușorului | (unor) firușori | firușorilor |
vocative | firușorule | firușorilor |
References
- firușor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN