ficuț
Romanian
Etymology
From fic + -uț.
Noun
ficuț m (plural ficuți)
- Diminutive of fic
Declension
Declension of ficuț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) ficuț | ficuțul | (niște) ficuți | ficuții |
genitive/dative | (unui) ficuț | ficuțului | (unor) ficuți | ficuților |
vocative | ficuțule | ficuților |
References
- ficuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN