falangetă
Romanian
Etymology
Borrowed from French phalangette.
Noun
falangetă f (plural falangete)
- (anatomy) distal phalange
Declension
Declension of falangetă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) falangetă | falangeta | (niște) falangete | falangetele |
genitive/dative | (unei) falangete | falangetei | (unor) falangete | falangetelor |
vocative | falangetă, falangeto | falangetelor |
References
- falangetă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN