eșuare
Romanian
Etymology
eșua + -re
Noun
eșuare f (plural eșuări)
- failure
Declension
Declension of eșuare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) eșuare | eșuarea | (niște) eșuări | eșuările |
genitive/dative | (unei) eșuări | eșuării | (unor) eșuări | eșuărilor |
vocative | eșuare, eșuareo | eșuărilor |