etalona
Romanian
Etymology
From French étalonner
Verb
a etalona (third-person singular present etalonează, past participle etalonat) 1st conj.
- to standardize
Conjugation
conjugation of etalona (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a etalona | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | etalonând | ||||||
| past participle | etalonat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | etalonez | etalonezi | etalonează | etalonăm | etalonați | etalonează | |
| imperfect | etalonam | etalonai | etalona | etalonam | etalonați | etalonau | |
| simple perfect | etalonai | etalonași | etalonă | etalonarăm | etalonarăți | etalonară | |
| pluperfect | etalonasem | etalonaseși | etalonase | etalonaserăm | etalonaserăți | etalonaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să etalonez | să etalonezi | să etaloneze | să etalonăm | să etalonați | să etaloneze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | etalonează | etalonați | |||||
| negative | nu etalona | nu etalonați | |||||