escortare
Romanian
Etymology
From escorta + -re.
Noun
escortare f (plural escortări)
- escort
Declension
Declension of escortare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) escortare | escortarea | (niște) escortări | escortările |
genitive/dative | (unei) escortări | escortării | (unor) escortări | escortărilor |
vocative | escortare, escortareo | escortărilor |