escelință
Romanian
Noun
escelință f (plural escelințe)
- Obsolete form of excelență.
Declension
Declension of escelință
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) escelință | escelința | (niște) escelințe | escelințele |
genitive/dative | (unei) escelințe | escelinței | (unor) escelințe | escelințelor |
vocative | escelință, escelințo | escelințelor |
References
- escelință in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN