epicrație
Romanian
Etymology
Borrowed from Ancient Greek ἐπικρατεία (epikrateía).
Noun
epicrație f (plural epicrații)
- (obsolete) domination
Declension
Declension of epicrație
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) epicrație | epicrația | (niște) epicrații | epicrațiile |
genitive/dative | (unei) epicrații | epicrației | (unor) epicrații | epicrațiilor |
vocative | epicrație, epicrațio | epicrațiilor |
References
- epicrație in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN