epicerc
Romanian
Etymology
From epi + cerc.
Noun
epicerc n (plural epicercuri)
- (dated) epicycle
Declension
Declension of epicerc
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) epicerc | epicercul | (niște) epicercuri | epicercurile |
genitive/dative | (unui) epicerc | epicercului | (unor) epicercuri | epicercurilor |
vocative | epicercule | epicercurilor |