dăunat
Romanian
Etymology
From daună + -at.
Adjective
dăunat m or n (feminine singular dăunată, masculine plural dăunați, feminine and neuter plural dăunate)
- harmed
Declension
Declension of dăunat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | dăunat | dăunată | dăunați | dăunate | ||
| definite | dăunatul | dăunata | dăunații | dăunatele | |||
| genitive/ dative | indefinite | dăunat | dăunate | dăunați | dăunate | ||
| definite | dăunatului | dăunatei | dăunaților | dăunatelor | |||
References
- dăunat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN