dăscălel
Romanian
Etymology
From dascăl + -el.
Noun
dăscălel m (plural dăscălei)
- Diminutive of dascăl
Declension
Declension of dăscălel
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) dăscălel | dăscălelul | (niște) dăscălei | dăscăleii |
genitive/dative | (unui) dăscălel | dăscălelului | (unor) dăscălei | dăscăleilor |
vocative | dăscălelule | dăscăleilor |
References
- dăscălel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. ISBN 978-606-8162-26-3