dăncic
Romanian
Etymology
From danci + -ic.
Noun
dăncic m (uncountable)
- Diminutive of danci
Declension
declension of dăncic (singular only)
singular | ||
---|---|---|
m gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (un) dăncic | dăncicul |
genitive/dative | (unui) dăncic | dăncicului |
vocative | dăncicule |
References
- dăncic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN