drotar
Romanian
Etymology
From drot + -ar.
Noun
drotar m (plural drotari)
- wiremaker
Declension
Declension of drotar
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) drotar | drotarul | (niște) drotari | drotarii |
genitive/dative | (unui) drotar | drotarului | (unor) drotari | drotarilor |
vocative | drotarule | drotarilor |
References
- drotar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN