disociațiune
Romanian
Noun
disociațiune f (plural disociațiuni)
- Obsolete form of disociație.
Declension
Declension of disociațiune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) disociațiune | disociațiunea | (niște) disociațiuni | disociațiunile |
genitive/dative | (unei) disociațiuni | disociațiunii | (unor) disociațiuni | disociațiunilor |
vocative | disociațiune, disociațiuneo | disociațiunilor |
References
- disociațiune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN