dezorientat
Romanian
Etymology
From past participle of dezorienta. Calque of French désorienté
Adjective
dezorientat m or n (feminine singular dezorientată, masculine plural dezorientați, feminine and neuter plural dezorientate)
- bewildered
Declension
Declension of dezorientat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | dezorientat | dezorientată | dezorientați | dezorientate | ||
| definite | dezorientatul | dezorientata | dezorientații | dezorientatele | |||
| genitive/ dative | indefinite | dezorientat | dezorientate | dezorientați | dezorientate | ||
| definite | dezorientatului | dezorientatei | dezorientaților | dezorientatelor | |||