dezmățare
Romanian
Etymology
From dezmăța + -re.
Noun
dezmățare f (uncountable)
- debauchery
Declension
declension of dezmățare (singular only)
singular | ||
---|---|---|
f gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (o) dezmățare | dezmățarea |
genitive/dative | (unei) dezmățări | dezmățării |
vocative | dezmățare, dezmățareo |